This is the life

„Oh the wind whistles down
The cold dark street tonight
And the people they were dancing to the music vibe
And the boys chase the girls with the curls in their hair
While the shy tormented youth sit way over there
And the songs they get louder
Each one better than before

And you're singing the songs
Thinking this is the life
And you wake up in the morning and your head feels twice the size
Where you gonna go? Where you gonna go?
Where you gonna sleep tonight?”

Versurile astea le fredonez de ceva vreme...De ce? ..nici eu nu stiu..poate pentru ca versurile exprima niste chestii foarte adevarate..ce se intampla in viata de zi cu zi. Si nimeni dintre noi nu si-o traieste la maxim. Nu se bucura de ea..in fiecare zi apare cate-o problema, si cat de mica ar fi...tot ne stresa sa o rezolvam si uitam de bucuriile vietii.

Nimeni nu stie in ziua de azi ce mai este zambetul..o vad pe strada..in fiecare zi...oameni cu fete mohorate, care isi vad de treaba lor. probabil se gandesc ca trebuie sa mearga sa cumpere ceva de mancare, sa-si plateasca ratele la banca...etc.

Nimeni nu mai stie sa se bucure. Asta este concluzia mea finala. Nimeni nu-si face timp de nimic...nu mai rade cand vede natura inflorita, nimeni nu rade cand vede pe altcineva razand.

NU mai avem timp de nimic...iar aceasta stare incepe sa ma copleseasca si pe mine din ce in ce mai mult.